Sa nu ne uitam liderii chiar daca unii dintre ei au fost comunisti

Foarte putini romani isi mai aduc aminte de perioada de dupa razboi, cand in Romania stationau trupe de ocupatie ruseasca, cand conducatorii nostri, chiar daca erau comunisti, au dovedit ca sunt buni romani si au respins cu tarie Planul Valev, prin care la acea data marele Hrusciov incerca sa loveasca si mai mult in suveranitatea noastra nationala, si asa destul de subreda. El a incercat sa impinga Romania pe fagasul agrar, fara ca ea sa posede o industrie moderna, cu scopul vadit de a ramane definitiv o colonie ruseasca. In anul de gratie 1958, la fosta resedinta din Buftea a printului Barbu Stirbey, Gheorghe Gheorghiu-Dej si Hrusciov au semnat Acordul de retragere a trupelor rusesti din Romania. Aceasta data a fost sfanta pentru toti romanii fiindca am scapat tara de ocupatie straina. De la aceasta data elevii nostri nu mai erau obligati sa invete la scoala numai limba rusa, puteau opta si pentru alte limbi straine. Au disparut din programele radio emisiunile de limba rusa, inclusiv "Sa invatam limba rusa cantand". S-a desfiintat Libraria "Cartea Rusa", Institutul "Maxim Gorki" si Muzeul Romano-Rus. S-au desfiintat Sovromurile, iar consilierii rusi din ministere au fost trimisi acasa. Dej, cu toate ca era un stalinist convins, a reusit sa devina arhitectul unei noi politici externe si economice, in contradictie cu Pactul de la Varsovia si CAER. El a incurajat sentimentele antirusesti, unde in scrierile istorice au inceput sa se faca referiri la Basarabia, pamant romanesc, si au fost publicate textele lui Karl Marx, care fusesera cenzurate pana atunci - cele care faceau referire la imperialismul tarist si la ocuparea teritoriilor romanesti, de-a lungul veacurilor. In anul 1961 prorusii: Iosif Chisinevschi, Miron Constantinescu si Constantin Parvulescu au incercat detronarea lui Dej din functia de prim-secretar al partidului, insa nu au reusit datorita sprijinului prietenului sau, Alexandru Moghioros. In ultimii ani de conducere, Gheorghe Gheorghiu-Dej a stabilit relatii diplomatice cu statele din Occident, inclusiv cu SUA. El a decedat la 19 martie 1965. Se presupune ca a fost iradiat intentionat in timpul ultimei sale vizite la Moscova, ca urmare a politicii sale de independenta fata de "fratele mai mare de la Rasarit". Mihai Ion Pacepa aduce un argument in favoarea teoriei iradierii lui Dej, reproducand afirmatiile lui Ceausescu, care spunea despre cei "zece lideri internationali pe care Moscova i-a ucis sau a incercat sa-i ucida, Gheorghiu-Dej fiind unul dintre ei. Shalom