Avem oare nevoie de alegeri anticipate?

Fostul premier Emil Boc si-a dat demisia in scopul detensionarii situatiei politice din tara, dar si pentru a nu pierde ceea ce romanii au castigat, si anume stabilitatea economica a tarii. Este imbucurator faptul ca in prezent datoria publica si privata a Romaniei este de 4570 de euro pe cap de locuitor, iar cea publica a ajuns la numai 1000 euro pe cap de locuitor, situand Romania, din acest punct de vedere, pe primul loc in Uniunea Europeana. Astazi Romania este stabila si credibila din punct de vedere economic. Deci guvernul Boc a plecat tocmai cand lucrurile au fost asezate pe un fagas normal. Acest lucru s-a datorat "strazii", dar si actiunilor distructive ale Opozitiei. Noul guvern care va fi ales are deci obligatia sa consolideze ceea ce s-a facut pana in prezent. Cu toate acestea, Opozitia noastra este de o alta parere, aceea de a se face alegeri anticipate. In continuare vom vedea modul de desfasurare a acestor alegeri, in conformitate cu Constitutia tarii. Prima data se dizolva Parlamentul, care se face la initiativa fie a sefului statului, fie a primului-ministru. Uneori expresia "alegeri anticipate" se mai foloseste in legatura cu convocarea de alegeri prezidentiale, inainte de expirarea obisnuita a mandatului presedintelui, intervenita fie prin deces, demisie sau demitere. In conformitate cu Constitutia din 1923, atributia dizolvarii Parlamentului apartinea regelui. Regalitatea la acea data a folosit des puterea sa de dizolvare a celor doua camere ale Parlamentului. Astfel, in perioada interbelica, numai doua guverne au reusit sa duca pana la capat mandatul constitutional de patru ani, respectiv guvernele liberale conduse de Ion I.C Brateanu(1922-1926) si Gheorghe Tatarascu (1934-1937). Sistemul constitutional actual are o procedura rigida pentru dizolvarea Parlamentului si pentru organizarea de alegeri anticipate. S-a optat pentru o procedura care implica necesitatea acordului dintre presedinte, primul ministru desemnat si Parlament pentru declansarea alegerilor anticipate. Astfel, conform art. 89 din Constitutie: 1)Dupa consultarea presedintilor celor doua camere si a liderilor grupurilor parlamentare, presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. 2) In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data. 3) Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele sase luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta. Dificultatea procedurii consta in faptul ca Parlamentul poate fi dizolvat in cazul in care este imposibila constituirea unui nou Guvern, constatata prin respingerea a doua cereri de investitura succesive. Din punct de vedere practic, dizolvarea Parlamentului implica parcurgerea urmatoarelor etape principale: incetarea mandatului Guvernului, care se poate produce fie ca urmare a demisiei primului ministru, a pierderii de catre acesta a drepturilor electorale, a survenirii starii sale de incompatibilitate sau a decesului; de asemenea mandatul Guvernului poate inceta si in cazul adoptarii de catre Parlament a unei motiuni de cenzura. Numirea de catre Presedinte, dupa consultarea partidelor parlamentare, a unui candidat la functia de prim-ministru, Prim-ministrul desemnat trebuie sa alcatuiasca lista membrilor guvernului si sa se ocupe de pregatirea unui Program de guvernare, cu care se prezinta in Parlament pentru obtinerea votului de incredere. Cu Dumnezeu inainte. Shalom.