luni, 23 martie 2015

Un irlandez de buna credinta se implica in promovarea satelor romanesti

In timp ce multi dintre politicienii nostri fac coada la DNA, dand explicatii pentru faptele lor de coruptie, prietenii din afara tarii noastre vin din proprie initiativa sa ne ajute, pentru a ne scoate din mocirla in care am intrat si cu greu mai putem iesi din ea. Unul dintre acesti prieteni este si irlandezul Peter Hurley, cel care se ocupa de situatia fermierilor romani. Acest barbat a venit in Romania cu 25 de ani in urma si a lucrat in marketing in calitate de consultant, iar in prezent este Presedintele Asociatiei interculturale de Traditii. El s-a indragostit de satul romanesc, implicandu-se in numeroase proiecte de promovare a mediului satesc. Tot domnia sa organizeaza anual Festivalul "Drumul lung spre cimitirul vesel de la Sapanta", care se bucura de mult succes. Nu de mult a trimis si o scrisoare deschisa Comisarului european pentru agricultura, in care cere sprijin financiar pentru micii producatori din mediul satesc de la noi din tara. Peter Hurley cunoaste bine istoria populatiei de la sate si a agriculturii romanesti, incepand inca din anii 1920, cand agricultura romaneasca cunostea o mare dezvoltare. Aceasta dezvoltare a primit insa lovituri de gratie in anii 1949, 1990 si in anul 2007, cand am fost primiti in UE. In anul 1949, cand s-au creat CAP, populatiei de la sate i s-a luat totul, incepand cu pamanturile si terminand cu uneltele si vitele. In anul 1990 satenii au primit pamanturile inapoi, dar fara unelte de lucru. Dupa anul 2007, acesti mici fermieri au luat drumul pribegiei, raspandindu-se aproape in toata UE. Acum cartofii nu se mai produc in Romania, acestia sunt culesi in Germania de romani, spalati in Italia tot de romani si transportati in Romania pentru consum. Deci micul producator roman a fost exclus definitiv din modul sau traditional de a trai, devenind un refugiat economic in Occident. Cel mai grav este faptul ca cei aproximativ 300000 de copii traiesc in Romania fara unul sau fara ambii parinti. Nu trebuie sa uitam nici faptul ca acesti fermieri candva au tinut piept cu pretul vietii lor tuturor barbarilor veniti din Estul salbatic, ajutand  Europa de Vest sa prospere in liniste. Dar dupa atata timp, ce primesc acum in schimb romanii nostri, se intreaba pe buna dreptate prietenul nostru irlandez? Tot el ne raspunde: Romanii nostri primesc in Occident cuvantul "The romanians are coming"(vin romanii). Cu Dumnezeu inainte. Shalom

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu